miercuri, 10 ianuarie 2018

(DE)ASUPRA ÎNĂLȚĂRII


  lui LUCIAN ALECSA, în memoriam


Dumnezeu din întâmplare marș forțat
printre stele Rănile amintind de
Pământ Pâlpâiesc și eu ca fantoma
unei comete
Viața la țară n-o împart nici măcar
cu
singurătatea
Cuvintele roiesc deasupra paginii 
albe
Aerodrom de pe care au decolat
toți
îngerii
Liniștea 
în
poziție de tragere-i
abandonată în alt poem

Din
craterul sufletului
se prelinge
amintirea

Lavă și lacrimă
de
dincolo de moarte

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

ULTIMUL EXPRES

 Deși este aglomerație, ferestrele spre iad încă nu s-au ocupat! Costel Zăgan