Piciorul meu drept este mai bacovian decât
celălalt Am și-un deget maiorescian Și-o ini
mă moartă după Eminescu Urmează un tran
splant din Rilke și-o intervenție în stilul lui E
mil Brumaru Masa de operație mi-a împrumu
tat-o Dinescu Stetoscopul (să aud cum bate
viscolul în Alaska) mi l-a dăruit Maiakovski
În rest pășesc precum Gulliver o dată la o
mie de leghe (sau ani ce mai contează)
Lumina este la un pas în urma mea
Și cum sunetul piciorului metric
al tăcerii e cunoscut de toți
Nu are niciun rost
să mai calc pe
cineva
pe bătătură
Fie
el
chiar
eu
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu