Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din aprilie, 2017

EREZIE DE 1 MAI

Cine nu înaintează dă îndărăt Dragostea mea zboară ca o albină în jurul aceleiași flori doldora de frumusețe și de primăva ră Petalele precum anii o rotunjesc spre tinerețea fără de sfârșit Roua fericirii se evaporează sută la sută în doar două cu vinte Te iubesc Și din nou Te iubesc frumoasa mea te iubesc fără rest
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

AXIOMĂ DE SEX

Mă hrănesc cu poezie beau mănânc același fel fir-ar dragostea să-mi fie cu potopul ei model
Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON JUAN

EREZIA MINCIUNII DE DUMINICĂ

Nici tăcere nu mă poate îmblânzi nici zgomotul sau furia lumii nu mă poate face mai sălbatic decât dra gostea mea cea de toate nopțile Ay ca de Dumnezeu mi-e dor de copilă rie Delicat și fără margini adevărul doare însă vindecă orice rană chiar și minciuna de-a exista Dureri tămădui toare Doamne eu cred că frumusețea e un far interior Aștept zorii să am din nou dreptate
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

EREZIA ÎNCOTRO

Poezia și adevărul sunt frați vitregi nu-i așa Artă versus natură Și plânge cineva că stăm la rând și la singurătate domnule Punctele cardi nale or fi zarul lui Dumnezeu De fiecare cu moar tea lui și Totuși pe mine nu mă poate opri nimeni să tac nici măcar  adevărul
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

CAZEMATA SINGURĂTĂȚII

Hai revino-ți poezie lasă adevăru-în pace fir-ar dracului să-mi fie  n-am avut oare ce face
Lasă adevăru-n pace îl tot gâdili ca nătângul adevăru-i cam rapace și cu dreptul dă-n stângul
Nu o face pe-a nătângul fir-ar dracului să-ți fie vrei în curtea ta Parângul hai revino-n poezie
Lasă adevăru-în pace poate-a învățat și tace
Costel Zăgan, CEZEISME II

ABOUT

"Tell me about love
I said
and
the lily
suddenly blossomed
leaving me
in
behind
Alone and in love "
Some extremely beautiful lyrics written by Costel Zăgan.
If you like this post ... please, Subscribe and Press LIKE on the our ♥ Happiness is Being in Love ♥ page.

”Vorbeşte-mi
despre
dragoste I-am spus Şi
crinul Brusc
a
înflorit Lăsându-mă
în
urmă Singur
şi
îndrăgostit”

Unele foarte frumoase versuri scrise de Costel Zăgan.

LOC REZERVAT

Ușor nu v-aglomerați este loc de poezie poeții dacă sunt frați altceva n-o(r) să mai fie 
Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE

POEZIA DEOCAMDATĂ

Liniștea arată nordul sudul însă i-l dedic poezia cere totul și totuși nu ia nimic
Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE

AXIOMĂ PE STOMACUL GOL

Singurătate rupi din mine hălci de suflet și poeme că mă doare-i foarte bine am să scriu un leac o vreme
Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE

EREZIA POSTERITĂȚII DINTRE NOI

Bună dimineața flori pământ și cer Bună dimineața trup bună diminea ța suflete Ce mai faceți Cum o mai duceți cu sănătatea cu viața și cu moar tea Cum o mai duceți cu Nichita dar cu Sorescu Cum o mai duci România cu poeții și cu țăranii tăi Maestre  Mihai Ursachi îți vine posteritatea  ori este prea mică și te strânge la încheietura poemului de aur și de purpură Că eu te-am implorat în vreo câteva poezii   să ne arăți pe unde se poate zbura mai grațios Dar asta e la un moment dat toți o luăm razna Și nici măcar Dumnezeu nu ne mai poate opri
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

ÎMBLÂNZITORUL DE AMINTIRI

Stea la apă doar o piatră de tăcere crapă și nu latră
Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE

DOR NECUPRINS

·
Mi-e dor de pământul cu miros reavăn,
de soare de doinele mânate spre stână
în seară de baladele campate-n legendă
de Mioriţa ce-n zori stelele mână
mi-e dor de cerul lui Ştefan cel Sfânt
ca o lumină ce timpul mereu mângâie
de holdele perene de lună şi pământ
ce din veacuri prin suflete romane adie
de Decebal mi-e dor pe Burebista adesea-l invoc
cer tot ce-a fost mai om în Ulpia Traiana
s-adune omenia toată la un loc
din vise pentru oameni să ne alunge teama
mi-e dor de Bătrânul Înţelept şi Viteazul Mihai
suflete descătuşate în trei adâncimi de oţel
ancorat-au trei întoarceri spre unicul plai
România şi speranţele toate sădit-au în el
Mi-e dor de Alexandru Ioan Cuza
vis şi împlinire ale celor trei ţări surori
a luptat pentru viaţă moartea n-a fost scuza
"las o mândră ţară pentru următori"
de Bălcescu mi-e dor lângă suflet aprins
a murit departe neuitându-şi ţara
"pentru neamul meu dor necuprins
ca şi pentru cuib păsările primăvara"
Mi-e dor de tot albastrul di…

***

* Copilăria
mă pălmuiește de ce
mai fugi de mine

* Cine vindecă
tăcerea sau cuvântul
cântă lacrima

Costel Zăgan, VIRTUTEA HAIKU

SĂPTĂMÂNA PATIMILOR DIN ÎNVÂȚĂMÂNTUL ROMÂNESC

Cu toate că onor toți s-au șters undeva cu autoritatea profesorului de limba și  literatura română În irealitatea imediată i se cere să ridice osanale analfabetului de la grupa pregătitoare și până dincolo de ultima clasă postliceală Deoarece doar EL MĂRIA SA ELEVUL știe  de ce are și mai ales de ce nu are nevoie (pauze cât mai lungi și vacanțe cât mai dese etc. cheia grozavelor insuccese- slogan remixat de onor ministerul cu pricina) S-a priceput gloată de profesori incapabili
să înțeleagă noile directive direcționate
direct de respectivul organ genial (t!)
Stop că tovarășii au intrat într-o binemeritată
transă postelectorală
Spor la sforăituri cât mai trigonometrice
Căci din prostie ne-am născut și-n prostie
ne vom întoarce
Amin cu puțin pelin
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

TĂCERI RĂPUSE

Și dragostea mea are rănile tale Iisuse
Costel Zăgan, UNIVERSURI PARALELE

EREZIA TĂCERII INTENSIVE

Bat și cuvântul nu se deschide Toată lumea mă încercă Aproa pele meu este cel mai bun Viața lui n-are nevoie de replică Pentru că eu lipsesc și din această fericire Are cineva ceva împotrivă Toți se abțin Iar mie îmi este teamă să pri vesc singurătatea în ochi Și în a fara faptului că sunt Ce mama  dracului mai aștept
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

VIRTUTEA HAIKU APRILIE-17

*Nu-i paradisul primăvara la țară este Dumnezeu   
*Nașterea ta e
crucea lui Iisus crede
și nu cerceta

* De-o înviere avem nevoie viață o moarte-i destul
Costel Zăgan

INVENTEMUL LUNII

Din viața mea, Doamne, lipsesc numai eu!
Costel Zăgan

DRAGOSTE NESFĂRȘITĂ

Iubirea te face mai puternic împarte ura doar la doi și dacă știi că ești nemernic nu mai privi cu jind înapoi
Împarte ura doar la doi păstrează restul pentru tine căci te-ntărești cu cât te-nmoi și doar sub zero-i foarte bine
Păstrează restul pentru tine iar
dacă știi că ești nemernic ai pierdut totul restul te ține iubirea te face mai puternic
Împarte totul iar la doi rămâne restul mai de soi
Costel Zăgan, CEZEISME II

DRAGOSTEA MĂ FACE MAI PUTERNIC

Bolnav grav metaforită
 Dumnezeu însă nu-i boală boala asta-i infinită mai puternic ea te scoală
Dumnezeu însă nu-i boală suferi vai de mic copil ai sau n-ai bruma de școală ești ce-ai fost cel mai umil
Suferă vai de mic copil boala asta-i infinită ești în august sau april bolnav drav metaforită
Doamne spune Tu ce boală mai puternic iar mă scoală
Costel Zăgan, CEZEISME II

ODĂ CAPITALISMULUI

Laudă capitalismului de aici și de pretutindeni Da de trei ori da Capitalismul este cel mai echi distant sistem social Lui și numai lui îi suntem datori cu viața și cu moartea Indiferent dacă  trăim sa nu Trebuie să muncim ca să avem cu ce-l plăti Pentru că da de trei ori și încă o dată  de trei ori da Capitalismul nu (ne) dă nimic  degeaba Totul se face cu plată Te-ai născut plătești Trăiești plătești Ai murit știi ce ai de făcut altfel nu te apucai de așa ceva  Ai plătit adio
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

ARTA TĂCERII

Ies cuvintele din miere până la tine fac un pod tăcere domnilor tăcere numai tăcerea astăzi pot
Până la tine fac un pod frumoasa o și adormită tăcerea astăzi e un cod tăcerea e un fel de mită
Frumoasă o și adormită tăcere doamnelor tăcere astăzi tăcerea vă imită și ies cuvintele din miere
Până la tine fac un pod să te iubesc cu fulgi cu tot
Costel Zăgan, CEZEISME II

EREZIE ÎN VERDE

Primăvara mi-a stricat toate socoteli le Nu mai știu de unde Și încotro mă îndrept Dacă am făcut vreun rău ori bine Aproapelui prea îndepărtatului  meu prieten poetul cutare Dacă din pricina nopților pierdute și câștigate m-am certat sau nu m-am certat cu  dragostea mea cea de toate zilele Cu post sau fără post șomer al singurătății În fine văd și eu luna
verde ca un fir de iarbă
Răsărind din zăpada cerului
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

EREZIA DE-A FI COSTEL ZĂGAN

N-am voie să scriu despre mine știu prea multe și niciun adevăr
N-am voie să visez despre mine s-ar putea să-L zăresc pe Dumnezeu în pijamale și nu se face
N-am voie să iubesc în același timp două femei s-ar putea să le pierd pe amândouă chiar dacă una este  mama
Și
Culmea-culmilor 
N-am voie să scriu la pian decât în Do minor
Costel Zăgan, ODE GINGAȘE

UNIVERSUL E UN GRAJD

Vinovat că v-ați născut și trăiți ca niște boi vă înjur ca un recrut vă trimit naibii-napoi
Căci trăiți ca niște boi n-aveți carte n-aveți parte plini de bani și de nevoi buni atât numai de moarte
N-aveți carte n-aveți parte vă înjur ca un recrut plimbați-ursu-n altă parte vinovat că v-ați născut
Și trăiți ca niște boi nici-nainte nici-napoi
Costel Zăgan, CEZEISME II

VÂNĂTOAREA DE FANTOME

Primăvara totuși frate a dat îngerii pe spate ceru-l-a băgat în iarbă cerneala pe loc să fiarbă
Foc să ia stilou-în mână stele răsar din  fântână peste tot doar soarele  umflă iarăși izvoarele
Ce-ai făcut oare cu mine aș zâmbi dar mi-e rușine rup o floare să nu ardă trupul tău pe baricadă
Iau pușca mă trage-n sus trag un glonț și parcă nu-s
Costel Zăgan