vineri, 1 iulie 2016

ZGOMOTUL TĂCERII

Larma lacrimilor mi-a asurzit ochii
Fulger transparent și omul este un
obstacol ce trebuie eludat Visul rămâ
ne mijlocul perfect de eludare Oricum
cine nu are nicio țintă nu există Sau riscă
tăcerea-i ultimul câmp de luptă
Gustul de cenușă al cuvintelor
e o probă indubitabilă

Costel Zăgan EREZII DE-O CLIPĂ II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

INSTIGARE LA DOR

  Iubito numai tu știi cum se dezbracă oglinda lacrimă după lacrimă Costel Zăgan , POEME INFRACŢIONALE , 1995 Toate reacţiile: 1 Costel Zăgan