Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din februarie, 2016

Fotoinventeme

Ioana Manolache
Primăvara ne învaţă sufletul să înflorească Costel Zăgan

PRIMĂVARA ARE CUVÂNTUL

1 Martie: Vorbe de duh despre primăvară, de la oameni celebriDe în Lifestyle29 feb 2016 Întâmpină primăvara cu o serie de citate care mai de care mai interesante despre acest anotimp. Îţi poţi bucura şi apropiaţii cu unul dintre aceste citate, trimiţând un sms sau chiar postându-i acest articol pe pagina de Facebook!


"Poţi tăia toate florile, dar nu poţi face primăvara să nu vină" - Pablo Neruda
"8 Martie - ziua în care primăvara se opreşte şi cu pioşenie se înclină în faţa femeii" - Viorel Vintilă
"Dacă oamenii nu s-ar iubi, nu văd rostul primăverii" - Victor Hugo

"Primăvara ne învaţă sufletul să înflorească" - Costel Zăgan

"Cel mai frumos anotimp - anotimpul iubirii. Cel mai frumos mărţişor - iubirea însăşi" - Viorel Vintilă

"Primăvara – atunci când vara şi iarna fac dragoste. Toamna – atunci când ele se despart” - Andreea Trifu

"Nicio iarnă nu durează o veşnicie, aşa cum nicio primăvară nu întârzie să apară" - Hal Bor…

Cezeismul săptămânii: TĂCERE-N DOI

Ce poezie frumoasă ești iubito te-aș învăța pe dinafară dar mă încurc mereu la sâni cuvintele au muguri pe la țară
Ți-aș învăța pe dinafară și părul și gâtul și buricul și încotro nemaiavând de primăvară aș recunoaște c-am descoperit nimicul
Ce poezie frumoasă ești iubito și eu ce norocos am fost când tăcerea am zdrobit-o și-am priceput că toate au un rost
Și aia și aceasta și aceea ce chestie perfectă e femeia
Costel Zăgan, CEZEISME, 2005

HAI-DE

Dacă tu nu mă mai vrei dau în muguri porumbei însă ai fi mereu a mea dacă eu nu te-aș mai vrea
Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE

GRĂDINI SUSPENDATE ÎN CUVINTE

Poemul de-aprins focul inflamabil ca benzina care nu-și găsește locul până când nu dă lumina
Inflamabil ca benzina s-a aprins la primul vers ca să-mi ardă toată tina petelor care m-au șters
S-a aprins la primul vers ăl de nu-și găsește locul nicăieri în Univers poemul mi-aprinde focul
Inflamabil ca benzina  scrum îmi face iar grădina
Costel Zăgan, CEZEISME II

PROFESORUL ALTFEL

Colegi școala-i a noastră să ne facem toți de cap într-o săptămână-albastră doar prostia-i handicap
Ce să facem deci din cap capu-i totuși cel mai sus să ștergem totul de praf dacă-avem ceva de spus
Capul este cel mai sus doar-o săptămână-albastră răsăritu-i frate la apus  școala însă-i treaba noastră
Să ne facem toți de cap dar cu mintea în proțap
Costel Zăgan, CEZEISME II

PATRIHOȚUL

Dați-mi țara înapoi c-au furat-o vai lingăii viitor dus la gunoi rai la marginea tigăii
Au furat-o iar lingăii România nu-i acasă latră în tăceri dulăii baba cică e mireasă
România nu-i acasă viitor dus la gunoi cerul în pământ apasă dați-mi țara înapoi
C-a furat-o vai de tot statu-palmă-barbă-cot
Costel Zăgan, CEZEISME II

MĂIASTRA NEVĂZUTĂ

Dragostea cioplește-n piatră caută-n adânc lumina întunericul mă latră sus în ceruri poate-i tina
Caut în adânc lumina mă cioplesc parcă pe mine sunt miner și tu ești mina iarăși m-am pierdut ce bine
Mă cioplesc parcă pe mine întunericul mă latră o statuie crește-n fine dragostea cioplește-n piatră
Caută-n adânc lumina dar nu zboară-a cui e vina
Costel Zăgan, CEZEISME II 

NUMAI DOINA NE-A RĂMAS de Costel Zăgan

Maxiom-ul alesdeCostel Zăgan ( 0 comentarii ) Fav Sterge Numai doina ne-a rămas

Ştefane Măria Ta ridică-te nu mai sta


Că ne-au cotropit mârlanii şi ne sug viaţa şi banii


Noi muncim ei se distrează Fie noapte sau amiază


Nu le pasă nu le pasă şi-au făcut din stele casă


Viaţa lor de aur pare a noastră zace în fiare


Ia-Ţi sabia lui Boldur

ÎNTOARCEREA-N COPILĂRIE

Așa ceva zău nu există e prea frumoasă prea frumoasă și lumea asta veselă sau tristă când o privesc mă-ntorc acasă
Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE

REVOLUȚIE CU REPETIȚIE (3)

REVOLUȚIE PE BUCĂȚI
Versul curge ca o apă cuvântul sub piatră crapă gândul se izbește-n cer și-alte animale pier
Ca româna nu-i niciuna s-o ia și pe ea furtuna ce istorie băiete vrei iarăși să se repete
N-avem nevoie decât să ne punem ștreang la gât să dicteze cineva  ce să faci cu moartea ta
Revoluție doar pe bucăți luați-o dacă vreți din părți
Costel Zăgan

REVOLUȚIE CU REPETIȚIE (2)

REVOLUȚIA CONTINUĂ
Am spus-o de multe ori nu mai vrem învățători la școală dacă se poate învățăm tăcând de toate
Matematica-i pe tușă româna-i și ea la ușă vrea să iasă și nu poate că-s prea multe predicate
Domnilor viața nu-i glumă nu se-ntinde ca o gumă viitorul nu repetă roata de la bicicletă
Inventând a câta oară piatra domnilor de moară
Costel Zăgan

REVOLUȚIE CU REPETIȚIE (1)

ATENȚIE LA CUVINTE
Domnilor e foarte bine REVOLUȚIA REVINE multe sunt iar de făcut hai s-o luăm de la-nceput
Fără știți televizor punguță calculator nu contează locul ziua să batem pasul cu piua
Sfărmând osul de român cu mijloace de păgân revenind zău pe facebook precum puii iar la cuc
Totul nu va fi un joc până la comanda fooc
Costel Zăgan

EREZIA MELANCOLIEI INTERSTELARE

Poezia se scoală cu noaptea-n cap Cu luna și cu stelele hălăduind prin părul încâlcit de metafore și epitete de doi bani Cu nori stre curându-se din hiperbola vieții și-a morții Cu rachete hiperluminice punând pe fugă perfec tul compus al celeilalte lumi Poetul lăsat la va tra lui interstelară are traista plină cu poeme in fracționale N-o mai sunați Melancolia tocmai îi face patul cu jăratec proaspăt afânat
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II 

EREZIA MĂGARULUI AMATOR

Unora le place politica struțului Își ascund atât de bine intențiile după norii deși de nisip Că nimeni nu bă nuiește pe unde s-ar putea să mai apa ră soarele bunului simț E-adevărat unii nu au timp să vadă În vreme ce alții nu au bani să audă Măgari sau porci institu ționali Nu contează Dacă numai prostul gust face diferența
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

CRIZA NOASTRĂ CEA DE TOATE ZILELE

Tare ești nefericită România mea cea dragă te duc unii în ispită ca să nu mai fii întreagă
România mea cea dragă îți clădesc iată bordei  altfel cică o să-ți meargă doar cu lacrimi și idei
Îți clădesc domnii bordei te duc iată în ispită nu te-ntreabă dacă vrei tare ești nefericită
România mea cea dragă Dumnezeu o să-nțeleagă
Costel Zăgan, CEZEISME II

BRÂNCUȘI

Costel Zăgan În loc de ochi
Avea două clepsidre
Una cu lacrimi
Alta cu îngeri
Probabil de-aceea
Când i-a fost dor
L-a fulgerat cu tăceri
Îngerul păzitor
Iar când a plâns
O zi şi-o noapte
N-a mai călcat pe pământ
 Ode gingaşe

PSALMUL POETULUI

Să-ți urc Golgota poezie să bat pironul unui epitet dar până când fir-ar să fie îmi mai permiți să fiu poet
Mai bat pironul unui epitet metafora-și deschide rana din trupul ultim de sonet îmi culeg sângele cu cana
Metafora-și deschide rana dar până când fir-ar să fie nu-mi uit condiția umana și-ți urc Golgota poezie
Să bat pironul unui epitet în stâlpul infamiei că-s poet
Costel Zăgan, CEZEISME II

EREZIA SOARELUI PĂTRAT

Firește cuvintele sunt lacrimi ale lucrurilor Însă tot nu înțeleg cum de se-aude atât de clar plânsul unui lan de de maci Amurg flo ral teoria relativității generalizată la întreg  câmpul ne subtilizează brusc atenția Vrem- nu vrem a doua zi o luăm de la capăt Răsărit miazăzi apus miazănoapte Roza vânturilor pe înțelesul îngerilor Din patul nopții soare le ridică bariera cerului Firește lacrimile sunt cuvintele lucrurilor
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

ÎN LITERATURA DE AZI

HOMERUBRICIPANORAMICCONEXIUNILDA VIDEOQPOEMSUMAR Costel Zăgan 15.02.2016 Distihuri rebele
Sărbătoare: Aniversarea lui Galileo Galilei Erezia măştii sau despre fricăMi-am pus masca fricii pe figură Toţi
mă recunosc Sunt de-al lor Am buzuna
rele burduşite cu pietre de moară Să
nu mă ia vântul zâmbesc în toate di
recţiile De la nord la sud dar mai a
les pe direcţia est-vest Pământul se
hurducă la mine-n cap E ziuă şi noap
tea Numai luna străluceşte prin ab
senţă Exact ca şi cuvântul Nu expri
mă nici adevărul Nu ascunde nici o
minciună Azi Galilei nu mai abjură
Arde cuminte pe rug de la prima la
ultima literă a poemului Au mi-a
luat foc masca Arde ne-norocita poezie de  din Erezii de-o clipă (26 martie 2011)
Adăugat de Costel Zăgan

LIMBA LUI DUMNEZEU

Precum Eminescu eşti frate Grigore Vieru stâlp al slovei româneşti loc pe unde vine cerul
Frate Grigore Vieru limba-i mult mai dulce dacă spune adevărul neamul ni-i pe cruce
Limba-i mult mai dulce stâlp al lacrimei cereşti loc de unde moartea fuge precum Eminescu eşti
Frate Grigore Vieru mama naşte adevărul
Costel Zăgan , Cezeisme II

ȘEZĂTORILE IERNII