Sunt nebun după Carpați
mă înnebunește valul
am în suflet mii de wați
când la buze duc cavalul
Mă înnebunește valul
marea cât ar fi de neagră
sus la stele are malul
și cu mine este-ntreagă
Marea cât ar fi de neagră
are-n suflet mii de wați
câți pe valuri or să meargă
câți nebuni după Carpați
Eu înnebunesc albastru
în chilia mea de astru
Costel Zăgan, GRAVITAȚIA SUFLETULUI, 2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu