CELE 1001 DE NOPŢI ALE CUVÂNTULUI
Sudoare îngerească
ţi-a curs în călimară
poţi scrie-acum poete
şi poate n-o să doară
Mai cumpăneşti tăcerea
A FI SAU A NU FI
şi iată în cuvinte
se crapă-ncet de zi
Costel Zăgan, Hiperbole blitz, 2005
GOLGOTA CUVÂNTULUI
Doamne Iisuse al limbii române
iartă-mă că-ţi răstignesc cuvântul
viaţa trece numai visul tău rămâne
îl păstrez în mine răstignundu-l
Iartă-mă că-ţi răstignesc cuvântul
este trup din trupul tău preasfânt
de-l rostesc se-nfiorează gândul
fără tine nu există niciun gând
Este trup din trupul tău preasfânt
viaţa trece numai visul tău rămâne
niciodată azi şi mâine şi oricând
Doamne Iisuse al limbii române
Iartă-mă că-ţi sângerez cuvântul
îţi dau viaţa-n mine răstignindu-l
Costel Zăgan, Cezeisme, 2008
EREZIA BABA ŞI MITRALIERA
Înainte de naştere poezia era de fapt
un avorton un apendice al viitorului
şapte clipe epocale vor să linşeze eter
nitatea însă eternitatea ca o boală de
piele se întinde peste tot baba şi
mitraliera poeziei au ajuns pe prima
pagină a Apocalipsei în locul stiloului
am un pumn de cenuşă fascinaţia zilei
de mâine utopie garantată de nenăscuţii
deznădejdii
Costel Zăgan, Erezii second hand, 2014
EUL CA PERSONAJ LITERAR
Cu blugi din piele de drac
dar lipit de sat ca timbrul
sare ca mugurul din copac
poetul pletos ca zimbrul
Costel Zăgan, Axiomele lui Don Quijote
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu