TEXTELE ANULUI 2014
dreapta & stânga proletară. a patra dimensiune (proiect de sonată pentru orchestră simfonică)
Postat de DANIEL VORONA în August 11, 2014
dreapta & stânga proletară. a patra dimensiune
(proiect de sonată pentru orchestră simfonică)
(proiect de sonată pentru orchestră simfonică)
“Şi cine dintre voi, îngrijindu-se, poate să
adauge staturii sale un cot?“(Luca 12, 25)
adauge staturii sale un cot?“(Luca 12, 25)
:în limba cailor fuga unui cal se numeşte alergare
de obicei calul cal (cu umbra sa cu tot) se sprijină
pe toate cele patru picioare
(două pe partea stângă şi amară
două pe partea dreaptă şi clară )
de obicei calul cal (cu umbra sa cu tot) se sprijină
pe toate cele patru picioare
(două pe partea stângă şi amară
două pe partea dreaptă şi clară )
al doilea proletar zice:
apă care doarme ca un borfaş în propria capcană ca-ntr-un pod
în pat cu Dumnezeu
ca-ntr-un canal ca-ntr-un tren în gara de nord aşa simt şi sunt eu
în pat cu Dumnezeu
ca-ntr-un canal ca-ntr-un tren în gara de nord aşa simt şi sunt eu
Iisus singuraticul
Postat de mihai katidas în Aprilie 15, 2014
Iisus Singuraticul
Deasupra lumii,
Crucea purtând perpetua răstignire,
Dovada inepuizabilei conştiinţe
Care se cere sacrificată.
Ecou revenind cosmic
În repetabila scriere
A păcatelor plătite
Doar în solitudine.
Unică plutire
Dincolo de perena mulţime
Care vrea mai mult,
Dovezile sângelui,
Strigătul
Şi nu
Sensul privirii.
Deasupra lumii,
Crucea purtând perpetua răstignire,
Dovada inepuizabilei conştiinţe
Care se cere sacrificată.
Ecou revenind cosmic
În repetabila scriere
A păcatelor plătite
Doar în solitudine.
Unică plutire
Dincolo de perena mulţime
Care vrea mai mult,
Dovezile sângelui,
Strigătul
Şi nu
Sensul privirii.
O zi cât o poezie
Postat de Costel Zăgan în Ianuarie 15, 2014
Doamne ninge eminescian
din cuvinte şi din amintire
ninge cum n-a nins de-un an
peste viaţa noastră cu iubire
din cuvinte şi din amintire
ninge cum n-a nins de-un an
peste viaţa noastră cu iubire
Din cuvinte şi din amintire
Eminescu se-ntrupează iar
o năravul nostru din nefire
îl aruncă unii ca pe-un zar
Eminescu se-ntrupează iar
o năravul nostru din nefire
îl aruncă unii ca pe-un zar
Trenul vieţii...
Postat de MARIUS IULIAN ZINCA în Octombrie 30, 2014
aşteaptă impiegatul să schimbe macazul. Întorc
privirea spre origini-înainte să-mi asigur zborul
pe şine. Colind vagon cu vagon să-mi ajung gara
în care mai adaug unul. Curat să fie. Doar o canapea,
o masă şi o bibliotecă plină de cărţi
cu pagini goale
să le pot umple cu trăirea.
Sufletul.
privirea spre origini-înainte să-mi asigur zborul
pe şine. Colind vagon cu vagon să-mi ajung gara
în care mai adaug unul. Curat să fie. Doar o canapea,
o masă şi o bibliotecă plină de cărţi
cu pagini goale
să le pot umple cu trăirea.
Sufletul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu