Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din 2015

URARE

DECLARAȚIE EXPLOZIVĂ

Te iubesc cu disperare te iubesc ca un nebun nici nu este și dispare răul iată-i cel mai bun
Te iubesc ca un nebun nimic vai nu înțelegi înc-o dată am să spun dragostea nu are legi
Nimic vai nu înțelegi nici nu este și dispare suntem duri adică blegi
te iubesc cu disperare

Te iubesc ca un nebun
scriu cu lovituri de tun

Costel Zăgan, CEZEISME II


FELICITARE-INVENTEM

TROC

În rănile ca niște uși deschise lumea-ntreagă  dă năvală să-mi fure-un milion de vise să-mi lase viața-n pielea goală
Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE

NICIODATĂ SINGUR(I)

Ai grijă omule nu uita lumea totuși nu-i a ta nici la bine nici la rău tot ce ai nu este-al tău
Ochii sau privirea dulce te trezesc ca să te culce zborul frate adâncimea că ești unul că mulțimea
Înțelept de-ai fi și vesel traiul morții alții lese-l peste tot e-același drac ești bogat că ești sărac
Înger te consideri om toți la țintă ajunge-vom
Costel Zăgan, CEZEISME II

O DATĂ-N PLUS

Poezia tace-n piața mare cât eu tac în  poezie la ecuator poate-i răcoare dacă-s bun fir-ar să fie
Ca să tac în poezie tac în dragoste nocturn ce albastră nebunie arunc stelele din turn
Tac în dragoste nocturn la ecuator poate-i răcoare la noapte sunt Moș Crăciun tace poezia-n piața mare
Eu tac într-o poezie care-apoi ne scrie
Costel Zăgan, CEZEISME II 

AMICULUI MEU TURNĂTORUL

Noi iubeam același lucru noi iubeam aceeași țară cine-i frunză cine mugur înăuntru sau pe-afară
Noi iubeam aceeași țară însă eu eram vai altul când te făceam de ocară și făceam prin casă blatul
Eu eram mereu vai altul ba o frunză ba un mugur din adânc crește înaltul noi iubeam același lucru
Noi iubeam aceeași țară de dincolo de hotară
Costel Zăgan, CEZEISME II

IUBITA MEA E IARNA

Îi dăruiesc ceva de soi iubitei mele ca un sloi ca să mă țină minte-o viață îi dau doar flori de gheață 
Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON JUAN

COLIND DE SEX OPUS

Cu picioare infinite fetele sunt dalbe cu îngeri să se mărite fetele sunt dalbe
Iar femeile-femei fetele sunt dalbe s-au îndrăgostit de ei fetele sunt dalbe
Hei ce ai în brațe fetele sunt dalbe alte chestii te învață fetele sunt dalbe
Cu nopțile salbe
fetele sunt dalbe
Costel Zăgan, COLINDE DE BUZUNAR

COLIND SUPREM

Lerui-ler Doamne de sus lerui-ler unde Te-ai dus c-am îngenunchiat cu toții și ne-ascultă parcă hoții
Lerui înger-îngeraș tu pe mine cui mă lași că trăiesc parcă-n zadar numai vânt prin buzunar
Lerui-ler partid iubit viața rău mi-ai pustiit nu mai știu e luni e joi zăpăcit sunt de nevoi
Lerui-ler hai vino-vino moartea Doamne și alin-o
Costel Zăgan. COLINDE DE BUZUNAR

ZIUA MEA DE NAȘTERE

LA SAT VEȘNICIA MOARE-N FIECARE ZI

Viitor vândut în vorbe și trecut scos la mezat albatros ieșit din ciorbe timp rănit taman la sat
Trecut scos iar la mezat și prezent bucșit cu bube îngeri scoși vai la arat trag tăcând între hulube
Prezent burdușit cu bube albatros plutind în ciorbe  unde este al meu nume viitor vândut în vorbe
Și trecut scos la mezat viața mea moarte la sat
Costel Zăgan, CEZEISME II

LA MULȚI ANI, PRIETENI!

LA MULȚI ANI FERICIȚI, DRAGI COLEGI PĂMÂNTENI!

·

COLIND STAI

Răstignește-mă iubire noapte-aruncă-mă în cui între fire și nefire Crăciunul când este nu-i
Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON ZĂGAN

FOTOINVENTEME

Nu caut irecuperabila inocenţă a copilăriei, ci sensul ei inefabil.
Costel Zăgan

FELICITARE

SCÂNTEI ȘI CUVINTE

Suflu-n carnea ta de jar cu sărutul meu de miere şi luceafăr şi măgar iau ce n-aş putea vai cere

Cu sărutul meu de miere stârnesc stelele din tine răsărind în alte ere dragostea de-a pururi vin

Stârnind stelele din mine o luceafăr şi măgar cred că totuşi ar fi bine doar în carnea ta de jar

Căci sărutul meu de miere toată veşnicia-ţi cere
Costel Zăgan, CEZEISME II


COLIND DE OF ȘI DOR

Lerui-ler dragostea mea nicăieri n-ar încăpea nici în cer nici pe pământ în tăcere sau cuvânt
Lerui-ler noapte și zi lângă tine orice-ar fi plâng și codrii nu te văd bate frunza ce prăpăd
Lerui-ler frunză din rai să primești mereu tu dai lerui-ler dragostea mea durerea te-ar încăpea
Lerui-ler femeie-rai răsar stele jos când stai
Costel Zăgan, CEZEISME II

COLIND ABREVIAT

Lerui-ler ce dulce vis astă-noapte s-a deschis lerui-ler cireși în floare ninge Doamne și mă doare
Lerui-ler dar în genunchi strâng ninsorile mănunchi lerui-ler fetele mele dau în lume vai cu stele
Lerui-ler flăcăii mei dau în lume doar cu ei lumea tace și-i admiră tac și eu însă la liră
Tac și scriu lerui-ler când de of și când de cer
Costel Zăgan, CEZEISME II

COLINDA PAȘILOR PIERDUȚI

Nouraș zăpadă-n dungi iarnă dragă când ajungi dusă-i frunza de prin vii pe la noi de ce nu vii
Stele cad în Bethleem  să nu cadă toți mă tem și-or veni colindătorii când s-or naște visătorii
Dumnezeu poate-a crescut și ne-o ține de urât ca să dea în noi cu fulgi nouraș zăpadă-ș dungi
Tu-mi știi pasul pe de rost iarnă dragă unde-ai fost
Costel Zăgan, CEZEISME II

PROXIMA EREZIE CENTAURI

Toate visele rănesc Primul însă mă va ucide A treia zi voi învia ca un nou - născut din propria ce nușă Poetul Pheonix poezie peste poezie flacără lângă flacără Moarte redusă la viață Atât
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II 

EREZIA CA ARTĂ POETICĂ

Și totuși poezia nu acoperă totul Priviți  în sus Nu lipsește niciun înger  Deși nu mai contează Nici eu nu știu  cine sunt De unde vin Și încotro  mă grăbesc Mi-e jenă să recunosc  Însă poezia celorlalți îmi ocupă  tot timpul Jocul de-a fericirea  O po sibilă definiție a vieții  Sau a morții Un poem cu care te  ștergi la gura flămândă Un poem antiglonț  Coboară noapte Patul lui Procust  te așteaptă Și n- AM SĂ MAI SCRIU CU MĂNUȘI  NICIODATĂ
 Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

DECEMBRIE

Decembrie-a uitat să ningă doar îngerii mai ning șuvoi te caută un înger c-o seringă să-ți dea iar timpul înapoi
Doar îngerii mai ning șuvoi Bacovia-n zadar suspină când clipele se duc din noi lăsând în urma lor lumină
Bacovia-n zadar suspină mă caută un înger c-o seringă de întuneric lumea-i plină decembrie-a uitat să ningă
Doar îngerii mai ning șuvoi marcând tăcerea dintre noi
Costel Zăgan, CEZEISME II

CTITORIND SOARELE OMENIEI

Motto: ”Vreme trece, vreme vine.”
Chiar dacă timpul trece prin timp noi vom rămâne chiar de ni-i clipa rece noi tâmpla ne-o vom ține
Și frunte lângă inimi și inimi lângă frunte noi sus vom ține gândul mai sus decât un munte
Și muntele e-o treaptă și noi suntem un munte  florile ne ard sub pleoape  ochii-n rouă știu să cânte
Iar durerea-i prea adâncă  nu mai vrea din gând să iasă hai să facem visul stâncă și din lumină omului mireasă
Costel Zăgan, REMEMBER (1977)

Colind spre absolut song CELINE DION SO THIS IS CHRISTMAS

DECEMBRE G BACOVIA Celine Dion So This Is Christmas

ROMÂNIA PE ÎNȚELESUL TUTUROR

O bucată de Brâncuşi recit infinit Arghezi ce să faci cu interpuşi capra îşi visează iezii
Recit infinit Arghezi cloşcă fără pui de aur într-o Rusie-a amiezii soarele parcă-i un taur
Cloşcă fără pui de aur ce să faci cu interpuşi când n-ai o tristeţe faur şi-o bucată de Brâncuşi
Recit infinit Arghezi

ÎMPREUNĂ SUNTEM ÎNTÂI DECEMBRIE

Câmpia Libertății înflorește cad amintirile ca niște fulgi natura simte iată românește din cer când stele parcă smulgi
Cad amintirile ca niște fulgi Unirea Națiunea a făcut-o și toți copacii înalță parcă rugi  să nu-i zici limbii tale muto
Unirea Națiunea a făcut-o natura simte iată românește lumii întregi i-ai spune muto însă Câmpia Libertății înflorește
Cad amintirile ca niște fulgi din carne cântece când smulgi
Costel Zăgan, CEZEISME II

CELUI MAI MARE PROST INTERGALACTIC

Sunt ultimul poet din lume te las pe tine mangafauă mică să dai prostiei al tău nume nivelul broaștei te obligă
Te las pe tine mangafauă mică să te atingi sublim de absolut să vezi nivelul meu cum se ridică când îmi servești rebut după rebut
Să te atingi sublim de absolut când dai prostiei al tău nume cotind din viitor iar spre trecut sunt ultimul poet din lume
Te las pe tine mangafauă mică să vezi cum poezia mă ridică
Costel Zăgan, CEZEISME II

LA MULȚI ANI, ROMÂNIA!

De Ziua Națională a României, site-ul „Însemne culturale” și-a adunat aproape toată lirica patriotică într-un E-book emoționant. Felicitări autorilor care au arătat că le pasă de această țară, de acest popor, de limbă și de simbolurile neamului!
La mulți ani, România! La mulți ani, români! „Flamură de cuvânt” – antologie de poezie patriotică (carte digitală) Frigul din Ziua Naţională Nu sunt dintre acei orgolioşi ce-şi fac un lung şi stufos arbore genealogic până când ajung să-şi justifice de pe proţăp… INSEMNECULTURALE.NING.COM Î

LIBERTATEA NU-I O SĂRBĂTOARE

De Ziua Ta n-aș vrea să mor de Ziua Ta vreau să trăiesc orice român mai are-un dor acesta-i neamul românesc
De Ziua Ta vreau să trăiesc o nimeni nu aș vrea să moară să mori ajuns-a prea firesc vreau să mă nasc a doua oară
Ci nimeni nu aș vrea să moară orice român mai are-un dor și Doamne-Ți spun a câta oară de Ziua Ta nu vreau să mor
De Ziua Ta vreau să trăiesc în raiul nostru românesc
Costel Zăgan , CEZEISME II 

DRAGII MEI INAMICI

Zi și noapte visez cum să-i pun la punct și virgulă Indiferent de sex sau alte aran jamente florale Îi recitesc din scoarță-n scoarță Fără milă Ieri de pildă unii se în torceau din posteritate pur și simplu pe jos Vers după vers Operă după capodope ră Domnilor de când sunt n-am văzut minu ne mai mare Părea că se întoarce paradisul pe pământ Că Dumnezeu s-a rătăcit printre poemele mele de dragoste și ură
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II 

AUTOPORTRET ÎNTR-O RANĂ DESCHISĂ

Iar când dă să drămuiască timpul le cam ia din toate de pildă eu port o mască pe care nimeni nu poate
Timpul le cam ia din toate și din bune și din rele eu aș vrea cerul pe roate să mă ducă pân-la stele
Și cu bune și cu rele de pildă cât port o mască cine-mi zboară pe sub piele când ar vrea să drămuiască
Timpul îmi cam ia din toate și din bune și din rele
Costel Zăgan, CEZEISME II

PLENARĂ ÎNTR-O DUNGĂ

Dragi tovarăși și tovărășoaice cât mai rezistați încă pe buk dezbrăcând sau nu pufoaice știe frunza cea de nuc
Cât mai rezistați încă pe buk eu sunt ăl mai nalfabet unde naiba să mă duc dacă nu-s decât poet
Eu sunt ăl mai nalfabet dezbrăcând sau nu pufoaice merg nainte sau napoi încet dragi tovarăși și tovărășoaice
Cât înaintați încă pe net eu oi merge îndărăt
Costel Zăgan, CEZEISME II

EREZIA DEȘTEPTĂRII

Moartea se zbate între două poeme de dragoste Să ajungă la mal unde va nu contează Celelalte lucruri în să nu tac Plâng în hohote în toate di recțiile Moartea mă citește printre rân duri Eu mor Tu mori El moare Ea se înalță la ceruri cu noi de mână Prin cră pătura unui clopot se zărește Dumnezeu Se pare că a obosit de când ne așteaptă
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

COMUNICAREA

De ce trebuie să comunicam cu ceilalți De ce trebuie sa comunicam cu ceilalti?. Dialogul este puntea dintre trecut şi viitor. Costel Zăgan. In ce situatii putem comunica? Noi putem comunica prin urmatoarele situati : prin telefon,prin scrisori,prin meil .

UN TEI DEGEABA

Și unde-s verile de altădată cu iubite răsturnate-n lan luna răsărind precum o fată în brațe vânjoase de golan
Ay iubite răsturnate-n lan fără frică vai de Dumnezeu să mă dau pe mine peste plan timpul este însă tot mai greu
Fără frică vai de Dumnezeu luna răsărind precum o fată vai de chica mea de derbedeu dar unde-s verile de altădată
Cu iubite răsturnate-n lan și tăceri aprinse de alean
Costel Zăgan, CEZEISME II

FOTOINVENTEME

Controversat şi hulit, ca şi fiul risipitor, sufletul se întoarce acasă: desculţ şi cu mâinile arse de stele. Căzătoare! -Costel Zăgan- S-MEDIA-CACHE-AK0.PINIMG.COM

IGENIZARE

Am întins pielea pe gard Doamne-au prăfuit-o anii am s-o scutur am s-o ard ca să facă iar toți banii
Doamne-au prăfuit-o anii fetele trecând în zbor c-un cuțit chiar și golanii mi-au lăsat fulgerul lor
Fetele trecând în zbor am s-o scutur am s-o ard și când mă apucă-un dor să-mi întind pielea pe gard
Ca s-o scutur de toți anii care m-au furat sărmanii
Costel Zăgan,  CEZEISME II

FRONT INTERIOR

Moartea ca și poezia invadat-a România una dintre ele însă are mereu fața plânsă
Doamne oare ce să fac cu moartea nu mă împac poezia plânge-ntruna și-ar stârni iarăși furtuna
 Capul perna ce-i de piatră luna-n ceruri parcă latră tăcerea-i de cremene lacrimi scapără gemene
Poezie măcar tu lasă-n pace sufletu
Costel Zăgan, CEZEISME II

Franta mon amour C Z Far Away Julia Sheer ft

FOTOCEZEISM: AMANTUL MORȚII

Afrodisiac literar - (poezia erotica)
AMANTUL MORȚII Noaptea asta am să mor
sinucidere prin înflorire
fir-aș Doamne bun actor
să joc moartea în neștire Sinucidere prin înflorire
toată lumea joacă teatru
și ca să nu-mi ies din fire
despic firul vieții-n patru Toată lumea joacă teatru
fir-aș Doamne bun actor
tu ești eu iar eu sunt altul
noaptea asta am să mor Sinucidere prin înflorire
dragostea să mă respire Costel Zăgan, CEZEISME II

POETUL ZILEI : MIRCEA DINESCU

Poetul român al zilei (11 noiembrie)
LA MULȚI ANI ! Mircea Dinescu (1950), poet, scriitor, publicist și om de afaceri; premii și distincții: Premiul Herder pentru literatură, Premiul Internațional „Central European Time”- Budapesta, Premiul Internațional de Poezie- Rotterdam, de trei ori Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru poezie, Premiul Academiei Române pentru literatură, Ordinul național Steaua României în grad de comandor.

AGONIE EGO

Zău m-am săturat de mine viața asta-i un coșmar să o schimb mi-e prea rușine oricum totu-i în zadar
Viața asta-i un coșmar Doamne oi-fi protagonistul ce să spun nu am habar eu prea veselul prea tristul
Doamne-oi fi protagonistul să mă schimb mi-e prea rușine ciocârlia-i flautistul când m-am săturat de mine
Viața asta-i un coșmar aș visa-o tot mai rar
Costel Zăgan, CEZEISMEII

ROZA VÂNTURILOR NEBUNE

Cum nu mai încap de cer vreau un semafor pe frunte căci femeia-i un mister mai înalt decât un munte
Vreau un semafor pe frunte să opresc ceața de plângeri când o caut pe niciunde răsfoind cartea cu îngeri
Să opresc ceața de plângeri căci femeia-un mister de-aia chiar de soare sânger și nu mai încap sub cer
Vreau un semafor pe frunte ca să știu mintea pe unde-i
Costel Zăgan, CEZEISMEII

LA SCĂLDAT

Tandrețe câmp de bătaie ești Oceanul Înghețat însă iată-un foc de paie poate este mai bărbat
Dar Oceanul Înghețat se aprinde vai c-un țurțur două lemne am frecat și poftim au dat în muguri
Ay că te aprind c-un țurțur însă vrei un foc de paie o ninsoare am să-ți scutur tandrețe câmp de bătaie
În Oceanul Înghețat o să mergem la scăldat
Costel Zăgan, CEZEISME II