EREZIE PUR ŞI SIMPLU

Ca şi moartea poezia nu este niciodată

oportună Poezia este iminentă Nu vă a

măgiţi Nu există Dumnezeu second 

hand Poezia se naşte odată cu cititorii

Puterea te recunoaşte ca stăpân Acum

aceste versuri sunt eu Când le citeşti

Versurile se identifică cu tine Cureaua

de transmisie a lumânării pe care-ai a

prins-o Îmi pune în mişcare lumina din

ochi Când brusc amintirile mi se des

prind de pe corp Ca nişte aripi supra

încălzite

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II