După ce vorbesc cu aproapele meu
Oare de ce mă spăl pe mâini ca Pilat
din Pont Doamne mai am atâtea taine
în comun cu dragostea Iar când visez
se înalţă nori de lacrimi de pe buzele
mele adormite Totuşi singur ei bine
singur n-am să fiu niciodată
Nici măcar în mormântul numelui meu
şi-al tatălui şi-al fiului şi cam atât
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu