O fir-ai tu să fii muiere fulger născut în fagure de miere Sărutu-i poate ultim strop rămas din celălalt potop Pe buza care plânge-a sete la mănăstire pe-un perete Ţipă tăcerea unei fete în jur cu-atâta frumuseţe Costel Zăgan, DOINE DE PUS LA RANĂ __________________ |
marți, 19 martie 2013
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
INSTIGARE LA DOR
Iubito numai tu știi cum se dezbracă oglinda lacrimă după lacrimă Costel Zăgan , POEME INFRACŢIONALE , 1995 Toate reacţiile: 1 Costel Zăgan
-
Ca orice drog Poezia te transformă în sclavul cititorilor Oamenii normali sunt analfabeţi Poţi însă să ştii ...
-
*** Răul nu este rău pentru cel ce nu-l simte. *** Științele s-au strecurat prin urmare dimpreună cu celelalte nenorociri. *** Zeilor le pl...
-
Kilometrul dacă-i antic nu mai este kilometru când la poezie-s paznic nu-s Pavel nu-s Petru Nu mai este kilometrul care-a fost totuși odată...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu