sâmbătă, 1 decembrie 2012

INEXISTENTA ROMÂNIE

Om trecut şi om prezent

ai în piept inima arsă

că românu-i accident

România doar o farsă

 

Ai în piept inima arsă

iar te-a viscolit pârjolul

ţara că n-ar fi acasă

pretutindeni viitorul

 

Iar te-a viscolit pârjolul

românul nu-i accident

nordul n-are aicea polul

om trecut şi om prezent

 

Ai o şansă-n ochii trişti

poate totuşi nu exişti 

  Cezeisme II

-

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

INSTIGARE LA DOR

  Iubito numai tu știi cum se dezbracă oglinda lacrimă după lacrimă Costel Zăgan , POEME INFRACŢIONALE , 1995 Toate reacţiile: 1 Costel Zăgan

  • INCERTITUDINEA ZILEI
    Ca orice drog Poezia te transformă în sclavul cititorilor Oamenii normali sunt analfabeţi Poţi însă să ştii ...
  • ERASMUS - ELOGIUL NEBUNIEI (1508)
     *** Răul nu este rău pentru cel ce nu-l simte. *** Științele s-au strecurat prin urmare dimpreună cu celelalte nenorociri. *** Zeilor le pl...
  • ZIUA GOLGOTEI
     Kilometrul dacă-i antic nu mai este kilometru când la poezie-s paznic nu-s Pavel nu-s Petru Nu mai este kilometrul care-a fost totuși odată...