Inexistenţa se zbate în ghearele
genezei fără supărare poporul îşi
pupă eroii în fund de câte ori are
ocazia şi bineînţeles galeria de oca
zie aplaudă frenetic tot de-atâtea
ori nestingherită copilăria îşi duce
degetul la gură şi primăvara începe
să gângurească vai cu biberonul
ei verde la ureche Doamne fericit
este copilul că nu s-a născut fericit
o de trei ori fericit trei doi unu start
Costel Zăgan, POEZII DE TREZIT COPILĂRIA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu