Treceți la conținutul principal

Postări

HAIKU MINE

în cerul din piept inima e un tunet fulger în doi timpi
Costel Zăgan
Postări recente

EREZIA CA O POEZIE ALBĂ

Între Shakespeare și Eminescu nu credeam să învăț a muri din nou Îmbrățișând Statuia Poetului Nepereche ca pe cea mai tandră nin soare Urmele mele caută zadarnic urmele poeziei Satul pare încremenit sub albul fără margini Un cățel ca o jucărie din copilărie latră dintr-o iarnă paralelă Ninge eminescian Restu-i  teatru-n alb 20 ianuarie 2018 Ipotești Marionete noi oamenii colorați
Costel Zăgan, Erezii de-o clipă II 

20 IANUARIE 2018: RE-NAȘTERE CU SURPRIZE PICANTE

Motto:            * actorii în sală               spectatorii pe scenă               Shakespeare peste tot                      Costel Zăgan


Dragostea îmi dă deșteptarea. Afara, iarna își face liniștit de cap. Bem: cafea ți ceai. Fulgii și întunericul bat în geam. Totuși se crapă de ziuă. Ieșim. Ne strecurăm, fiecare cum poate mai bine, printre fulgi. Urcăm în microbuzul care ne va duce spre târg. Dulcele târg al Botoșanilor.
Incredibil: POETUL LA 60 DE ANI!
Mă privesc în oglinda iernii: un rug încă fotogenic!
Din pricina poeziei. Și-a dragostei.
Pensiunea Bianca.
Ziua mea de naștere visează la Ziua de Naștere a Poetului Nepereche.
Ipotești, iarna.
Ninge eminescian.
Pașii Poetului se văd pe zăpadă, printre amintiri.
Ca o ninsoare în flăcări, îmbrățișez Statuia Poetului.
Ard printre tăceri.
Vers după vers și fulg după fulg, mă întorc acasă.
Interludiu. Marele Will.
* actori pe scenă bocitoare vesele în inimă Shakespeare
Scena Teatrului Mihai Eminescu: în deplasare. Botoșani. Sala arhi…

AZI PENTRU MÂINE

Gabriel DîrmonînCostel Zăgan Maestre, la ceva mai bun nu m-a dus mintea! :P La mulți ani din tot sufletul meu de fan! Îmi place

EREZII PENTRU COPII

Îngheţat-a Niagara pe obraz sufletul e o banchiză spartă Polul Nord e pus chiar azi sus pe raft la artă pentru artă
Sufletul e o banchiză spartă iar copilăria însăşi e o armă şi mergând din poartă-n poartă soarele pe boltă-o s-adoarmă
Chiar copilăria pare-o armă Polul Nord e astăzi după caz fir de iarbă ori semnal de-alarmă de îngheaţă Niagara pe obraz
Sufletul  e o banchiză spartă iar Titanicul alt fel de artă
Costel Zăgan, CEZEISME II

POEMUL CA VICTIMĂ

Un poem cu adrenalină pe față Sau deconstruirea unui poem de dragoste O amintire despre viitorul nostru cel de toate zilele Prezent blocat în fașă Și totuși nu toți neuronii lucrează sub acoperire lirică Pentru că niciun poem nu trebuie să ucidă Poemul a fost dat în urmărire generală Și cititorii știu de ce
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II